Menta

MENTA (Mentha piperita)

            Menta mai este cunoscută și sub denumirea de izmă, și este o plantă perenă, cu frunze aromate și flori albe, care face parte din familia Labiatae. Menta este originară  din: Anglia, Bulgaria, Brazilia, Germania, Olanda etc. Prin distilare cu abur, din frunzele și florile de mentă se obține uleiul esențial, a cărui note de vârf sunt intense, cu tonuri camforate care se combină cu eucaliptul, lămâia, levănțica, rozmarinul etc.

            Proprietăți terapeutice: analgezic, antidiareic, antiseptic, astringent, decongestionant, expectorant, febrifug, stomahic, tonic nervos. Uleiul esențial de mentă este adjuvant în tulburările digestive (crize biliare, diaree etc) și se folosește în cadrul unui masaj abdominal cu mișcări ușoare în sensul acelor de ceasornic. În amestec cu uleiul esențial de levănțică ajută la prevenirea gripei și a răcelii, folosit în apa de baie, uleiul de masaj sau inhalații; reduce intensitatea migrenelor și a durerilor de cap cu ajutorul compreselor reci. Tenul acneic poate fi curățat și dezinfectat prin baie de abur facială, la care se adaugă 3 picături de ulei esențial de mentă.

            Contraindicații: Se folosesc cel mult 3 picături de ulei în apa de baie sau în uleiul de masaj și nu se recomndă persoanelor care urmează un tratament homeopat.