Semintele de in

            Inul (Linum usitatissimum) este o plantă textilă, fibroasă cu frunze mici şi flori albastre, rareori albe şi cu fructe sub formă de capsulă care conţin în jur de 10 seminţe uleioase, din familia Linaceae, originară din zona mediteraneană, cultivată şi în România. Inul este folosit în industria textilă, iar în industria alimentară se folosesc seminţele ajunse la maturitate în scop fitoterapeutic.

            Seminţele de in conţin: acizi graşi nesaturaţi Omega 3, 6 şi 9, acid oleic, acid linoleic, acid streatic, fibre, glucide, mucilagii, magneziu, mangan,  potasiu, vitamina B complex etc. Seminţele se pot consuma cu apă, iaurt, în amestec cu cereale, pe salate etc.

            Făina de in se obţine prin măcinarea seminţelor de in crude, din care s-a presat uleiul. Acasă  putem obţine făina de in prin macinarea seminţelor cumpărate din comerţ, dar se recomandă măcinarea cantităţii pe care dorim să o folosim, deoarece este mai bogată în ulei şi astfel râncezeşte mai repede. Făina de in conţine Omega 3 care reduce colesterolul, hipertensiunea, previne afecţiunile cardiovasculare, fibrele ajută tranzitul intestinal, are efect laxativ şi se recomandă persoanelor constipate sau celor care suferă de hemoroizi. Inul este adjuvant în caz de diabet, reduce efectele neplăcute ale menopauzei, fitoestrogenii previn formarea tumorilor şi cancerul iar coninutul de magneziu are rol în prevenirea migrenelor, a crizelor de astm sau al atacurilor de cord.

            Făina de in poate înlocui 100% sau într-un anumit procent făina de grâu, în funcţie de reţetă, şi se poate mării cantitatea de lichide (apă, lapte etc.) faţă de cantitatea specificată în reţetă deoarece fâina de in le absoarbe. Făina de in se poate folosi la produse de panificaţie sau de patiserie.

            Această făină nu conţine gluten, deci poate fi consumată de persoanele cu intoleranţă la  gluten sau cele care ţin diete vegetariene, conţinutul de fibre ajută la reglarea tranzitului intestinal, fibrele nu sunt transformate în glucide, astfel că nu creşte valoarea glicemiei din sânge, fiind recomandat şi persoanelor diabetice.

            Prin presarea la rece a seminţelor de in obţinem uleiul de in care are proprietăţi benefice asupra organismului nostru, atât pentru uz intern cât extern.

            Proprietăţile seminţelor de in: antiinflamator, antihemoroidal, antitusiv, antihelmitic, emolient, laxativ.

            Uz intern, se recomandă 1-2 linguriţe de ulei din seminţe de in sau 1-2 linguri de faină de in pe zi:

-        adjuvant în inflamaţiile tractului digestiv;

-        previne cancerul de stomac şi cel de colon;

-        recomandat în dispepsie, constipaţie şi hemoroizi;

-        cu acţiune laxativă şi purgativă;

-        conţinutul de fibre nu doar ajută tranzitul intestinal, ci dau senzaţie de saţietate;

-        ajută la reducerea colesterolului datorită conţinutului de Omega 3, 6 și 9 şi previne afecţiunile cardiovasculare;

-        contribuie la normalizarea tensiunii arteriale, previne infacrtul miocardic;

-        adjuvant în inflamaţiile şi afecţiunile vezicii urinare, în litiază renală;

-        are efect antitusiv în caz de bronşite.

            Uz extern:

-        antiseptic şi calmant, recomanda pentru persoanele care suferă de boli reumatice;

-        util în caz de: arsuri, abcese, contuzii, eczeme şi furuncule.

-        din făină de in şi apă se fierbe o pastă care se aplică sub formă de cataplasmă pe zona afectată de abcese sau furuncule şi se menţine caldă, calmând durerile şi fluidificând puroiul.

            Contraindicaţii: nu se recomandă consumul seminţelor de in, persoanelor care suferă de obstrucţie gastrointestinală, strictură esofagiană, boala Crohn şi de asemenea trebuie evitat consumul în timpul sarcinii şi al alăptării.

Produse inrudite

Făină din seminţe de In

Ulei de In - presat la rece